Mărțișorul

Mărțișorul, un simbol cât se poate de românesc al eternei opoziții a contrariilor

                                                                                                         de Andreea Arama

            În zilele noastre, mărțișorul este un mic cadou cu șnur alb-roșu pe care băieții îl fac fetelor cu ocazia primei zile de primăvară, 1 Martie. Dar, înainte de a fi simplificat și redus la o broșă prinsă în piept, Mărțișorul (numit și Mărțișug sau Marț) era un obicei pe care țăranii îl repetau la fiecare început de primăvară și avea puterea magică de a proteja împotriva bolilor și a nenorocului.

            Cele două fire colorate și răsucite se mai numeau și funia anului, simbolizând eterna opoziție a contrariilor, dualitatea din care ia naștere viața: lumină/întuneric, zi/noapte, cald/frig, vară/iarnă, viață/moarte, pozitiv/negativ. Dacă totul aduce aminte într-un fel de Yin și Yang este pentru că simbolistica este asemănătoare. De fapt, până și culorile originale ale „funiei anului” erau diferite de cele de acum-după unele informații etnografice, în vechime, șnurul se împletea din lână albă și neagră.

           

Originea Mărțișorului nu este cunoscută cu exactitate, circulând simultan mai multe legende care-l  explică. De exemplu, una spune că Mărțișorul este legat de Baba Dochia și că ar reprezenta o secvență din ritualul de reînnoire a lumii, prin venirea primăverii, reprezentând astfel moartea și renașterea simbolică a Dochiei. Totodată, unele tradiții spun că firul mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia, în timp ce ce-și urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții unui nou-născut, Dochia torcea firul anului la nașterea timpului calendaristic: primăvara.

            Se mai consideră că obiceiul ar fi apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte, sub semnul zeului războiului, dar și al fertilității. De aici și culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșul reprezentând sângele vărsat în război. Astfel, se poate spune despre mărțișor că este și un simbol al poporului român, având o legătură directă cu felul în care s-a format, contopirea dacilor cu romanii.

            Mai întâlnim acest obicei și în Republica Moldova și pe teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni- în Bulgaria, Albania sau Macedonia.

            Mărțișorul, inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității

            Mărțișorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Această decizie îmbucurătoare a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud. Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări: Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova- în care, așa cum spuneam, există această frumoasă tradiție a primăverii, cu mici diferențe, dar cu aceeași simbolistică. Românii au primit vestea de la istoricul Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO, pe 6 decembrie 2017.

            Și Ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, a scris, în aceeași zi a lui decembrie 2017, la aflarea veștii, un mesaj pe contul ei de Facebook: „Mulțumim, decembrie! Ai fost generos cu noi în 2016, când ne-am regăsit covorul în lista UNESCO și, iată, azi- mărțișorul!”