Mama, un izvor de taine ale vieții

de Flavia Cretu

Mama  este  doar una

NimenI nu este ca ea

Numai ea poarta cununa

Zânei ivite din  tainica stea

Ne veghează, ne îndrumă,

Luminează viața mea

Toate visele- mi adună

Dă speranță și vigoare

Lângă ea e numai soare

Un miracol este mama

Ea dă viață și splendoare

Și la toate ține seama

Ca să fie mereu soare

Te-aș suna dar pare-mi-se

Dorința rămâne în vise

Ar fi pură încercare

Fără sunet și culoare

O cascadă stă să cadă

Avalanșă de zăpadă

Suntem deja în martie

Copiii grămada pe pârtie

Primavară, vino, vin

Ziua mamei este iar

Sufletul ne e senin

Mama mea este un Dar

Miracol unic, divin.

O cascadă de zăpadă stă să cadă jos grămadă

Primavară, unde esti?

Tu ești zâna din povești…

Iarna înca vrea să stea.

Dar nu e dorința mea.

De ziua mamei aș vrea

Soare-n zare, cer pur, ca lacrima

Când pleacă  oare

acest frig neprietenos?

Prea mult aici a-ntârziat

Încă avem covor argintiu gros

Gerul înca n-a plecat.

Mama, zână din poveste

Creatoare a speranței

Ne dă ale vieții povețe

Iradiind ale fericirii nuanțe.